Teodor Meleșcanu: Apreciez în mod deosebit contribuția comunității israelienilor originari din România la avansarea Statului Israel, precum și la consolidarea relațiilor dintre țările noastre (VIDEO)

Interviu realizat de Doina MEISELES

În cadrul vizitei oficiale efectuate la sfârșitul lunii octombrie de Ministrul Afacerilor Externe al României Teodor Meleșcanu în Israel, importantul oaspete a avut numeroase întâlniri deosebit de calde și fructuoase cu premierul Beniamin Netanyahu, cu președintele Reuven Rivlin, cu ministrul Gilad Erdan, cu ministrul adjunct Tzipi Hotoveli, cu președintele Grupului de Prietenie Israel Romania, Yoseph Yonah, cu amb. Colette Avital, președinta Centralei Organizațiilor Supraviețuitorilor Holocaustului, cu președintele opoziției Itzhak Herzog și cu reprezentanți ai comunității originarilor din România în Israel.

Președintele Israelulului, Reuven Rivlin, împreună cu ministrl Teodor Meleșcanu

Beniamin Netanyahu împreună cu  Teodor Meleșcanu

Deși programul vizitei sale în Israel a fost extrem de încărcat, ministrul Afacerilor Externe al României a găsit timpul necesar de a acorda un interviu special ziarului „Jurnalul Săptămânii”, adresându-le un cald mesaj cititorilor pe care îi îndeamnă să continue să utilizeze și să iubească limba română, să păstreze legătura vie și nemijlocită cu România.
Iată mai jos interviul pentru care îi mulțumim din suflet domnului Ministru Teodor Meleșcanu.

Doina Meiseles: Cum apreciați legăturile bilaterale dintre Romania și Israel în faza actuală?

Teodor Meleșcanu: Aniversăm în 2018 rotunda cifră de 70 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, iar anvergura contactelor între România și Statul Israel este excelentă, o „relație specială” care tinde spre una strategică. Avem de mulți ani o cooperare strânsă în domeniile economic, cultural, politic. A venit timpul unui nou salt în performanțele economice ale relației bilaterale, în rezonanță cu puternicul spirit antreprenorial din economia israeliană.
Ultimul deceniu a demonstrat deschiderea reciprocă spre a dezvolta și diversifica schimburile comerciale. Nivelul acestora este în prezent de cca. jumătate miliard euro și sunt convins că încă nu este acesta deplinul nostru potențial. România este deschisă inițiativelor de afaceri ale firmelor israeliene în proiecte bilaterale cu o componentă inovativă majoră, orientată spre stimularea afacerilor, majorarea investițiilor israeliene în România, crearea și menținerea de locuri de muncă în beneficiul ambelor economii. Mizăm pe succesul proiectelor deja inițiate de întreprinzătorii israelieni în România în domeniul industriei aeronautice, al energiei convenționale și regenerabile, al infrastructurii și construcțiilor, al opticii, industriei software, al agriculturii.
În materie de turism, în mod special, ne propunem realizarea unui circuit turistic care să pună în valoare și să promoveze patrimoniul cultural evreiesc din România.
Din anul 1996 avem o Comisie pentru ocrotirea monumentelor evreiești din România, al cărei președinte era academicianul Nicolae Cajal. Aceasta a întocmit atunci o listă de lucru care cuprinde 821 cimitire (dintre care: 17 monumente istorice; 720 localități cu cimitire evreiești, din care doar în 148 mai există evrei, iar în 650 localități nu mai există evrei) și 88 sinagogi (39 în Transilvania și Banat; 33 în Moldova; 14 în Muntenia și Oltenia; 2 în Dobrogea – dintre care: 43 în funcțiune; 6 foste Sinagogi, desacralizate în perioada comunistă; 34 monumente istorice).
Ministerul român al Culturii participă cu fonduri pentru Sinagoga din Iași, iar Secretariatul de Stat pentru Culte a sprijinit lucrările de reparații de la Sinagogile din Bacău, Botoșani, Carei, Constanța, Craiova, Dorohoi, Sfântu Gheorghe, Sibiu; Capelele din Cimitirele din Alba Iulia, Bacău, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea.

D.M.: Una din problemele arzătoare ale Uniunii Europene este problema refugiaților ilegali și „impunerea” cotelor de absorbție. Cum se confruntă România cu această problemă?

T.M.: Migrația rămâne o chestiune prioritară la nivel european. Măsurile adoptate în UE pentru gestionarea ei au permis depășirea momentului de criză din 2015. Evenimentele de acum doi ani ne-au adus în fața unor noi provocări, evidențiind necesitatea de a adapta politica UE în materie de azil, pentru a răspunde mai eficient presiunii migratorii asupra granițelor Europei.
România participă la măsurile inițiate la nivel european pentru gestionarea mai eficientă a migrației, în spirit de solidaritate cu partenerii europeni, prin relocarea de solicitanți de azil din Italia și Grecia, în baza deciziilor adoptate în 2015, implicarea în sprijinirea activității agențiilor UE de profil (Poliției de Frontieră și Pază de Coastă, Biroul de sprijin în domeniul azilului), participarea la procesul de relocare extra-UE pentru diminuarea presiunii migratorii și la protecția frontierelor externe ale UE.
România a susținut încă de la început necesitatea unei abordări a cauzelor pro­funde ale migrației, care să ofere soluții durabile acestui fenomen complex. Este o abordare pe care o vedem reconfirmată de ultimul Consiliu European din 19-20 oc­tom­brie a.c., în care liderii europeni au convenit asupra continuării eforturilor de cooperare cu partenerii externi și a menținerii atenției privind evoluțiile pe toate rutele migratorii. Considerăm esențială aici și continuarea implementării Declarației UE-Turcia din martie 2016, care permite controlul mi­grației pe ruta balcanică.
Avem în același timp datoria umană de a nu uita de respectarea drepturilor și liber­tăților fundamentale ale tuturor refugiaților și migranților, în acord cu prevederile legislațiilor internațională și europeană în materie. Atenție aparte trebuie acordată categoriilor vulnerabile, cum ar fi copiii migranți și refugiați (mare parte fiind minori neînsoțiți sau separați de familiile lor în timpul deplasării), femei, persoane cu dizabilități, vârstnici.
În ceea ce privește viitorul politicii europene de migrație și azil, avem nevoie de soluții eficiente și consensuale, care să țină cont de modul în care fiecare stat membru poate veni în sprijinul statelor membre afectate de migrație, în funcție de capacitățile naționale de primire și integrare.

D.M.: Recent ați vizitat Londra. Cum vede România procesul Brexit și rezultatele sale pentru România din punct de vedere economic, comercial, politic și de securitate europeană?

T.M.: Rezultatul referendumului din Marea Britanie, din luna iunie 2016, a fost neașteptat pentru aproape toată lumea. Deși am considerat dintotdeauna că locul Marii Britanii este în UE, respectăm decizia națiunilor și a Guvernului Marii Britanii și urmărim, împreună, să avem cât mai puține efecte negative ale procesului de retragere, pentru cetățeni, pentru mediul de afa­ceri, pentru proiectul european.
România susține în totalitate mandatul încredințat Comisiei Europene de a negocia cu Marea Britanie pe o „singură voce”, cu o abordare unitară și consecventă în nego­cieri, și principiile proce­sului de negociere stabilite la nivelul UE 27.
Vizăm, desigur, în primul rând protejarea drepturilor cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau studiază în Marea Britanie. De asemenea, ne preocupă salvgardarea prevederilor buge­tare europene din Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, în Cadrul Financiar Multianual al UE 2014-2020. România urmărește ca Marea Britanie să își respecte obligațiile cu privire la contribuția financiară la bugetul european, asumate în actualul Cadru Financiar Multianual, inclusiv plățile care trebuie efectuate după data retragerii din UE.
În ceea ce numim „abordarea secvențială”, o primă etapă este dedicată agreării principiilor care să asigure o retragere „ordo­nată”, iar trecerea la cea de-a doua fază se va face după ce Con­siliul European dedicat articolului 50 din Tratatele europene va evalua ca suficiente progre­sele pe trei domenii prioritare: drepturile cetățenilor, decontul financiar și problema frontierei cu Irlanda. Numai în a doua fază vom putea discuta și cadrul viitoarelor relații ale UE cu Marea Britanie.
Deocamdată, în pofida unor discuții constructive și a unor progrese semnificative pe unele subiecte complexe, nu avem încă progres suficient care să justifice decizia demarării discuțiilor cu Marea Britanie privind viitoarele relații. Persistă divergențe cu privire la anumite chestiuni sen­sibile legate de drepturile cetățenilor, iar în ceea ce privește decontul financiar există încă o oarecare neclaritate în pozițio­narea Marii Britanii. Așteptăm cu interes următoarele runde, cu speranța unei avansări a nego­cierilor, care să permită trecerea la cea de-a doua etapă cât mai rapid posibil.
Ro­mânia are un parteneriat stra­tegic cu Marea Britanie, care a fost reînnoit și aprofundat în 2011. Cooperarea bilaterală are pentru noi o relevanță aparte în domeniile economic, cultural și educațional, inclusiv prin prisma comunității de români care trăiesc, studiază și lucrează în Marea Britanie. Are o valoare perenă mai cu seamă dimen­siunea strategică a parteneriatlui, ancorată în angajamentul comun de a contribui substanțial la formatele de cooperare euro-atlantică, în interesul garantării securității comune și cooperării cu actori externi. România va urmări păstrarea unei relații cât mai apropiate UE-Marea Britanie și post-Brexit, în special în materie de apărare și securitate.

D.M.: Orientul Mijlociu se află într-o situație geo-politică cât se poa­te de complicată. Cum se po­ziționează România între cei trei mari factori de putere internațională cu interese în zonă: Uniunea Europeană, SUA și Rusia?

T.M.:Poziția de la care România începe analiza unei situa­ții geo-politice este clară, constantă și publică: politica noastră externă are ca piloni Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența noastră la UE și NATO. România deține un profil spe­cific, fiind un stat pro-european, dar și profund pro-atlantist. Suntem și vom rămâne un susținător ferm al relației transatlantice și al relației de parteneriat global dintre UE și SUA și tratăm ca atare situarea noastră și contri­buțiile pe care le putem aduce în abordarea unor problematici strategice complexe, precum cea din Orientul Mijlociu.

D.M.:Au fost nenumărate plângeri în legătura cu funcționarea defectuoasă a serviciilor consulare necesare cetățenilor israelieni și români la Consulatul României în Israel. Noul consul, doamna Geanina Boicu, încearcă să remedieze situația. Cum o puteți ajuta?

T.M.: Numărul tot mai mare de cetăţeni români aflaţi în străi­nătate, care au nevoie de sprijin, nevoia evidentă pentru un plus de performanţă în activitatea consulară, ne-a obligat să demarăm o amplă regândire și reformă în domeniu, urmărind informatizarea cât mai avansată a ser­vi­ciilor consulare și creșterea capacității de asistență și pro­tecție consulară prin resurse umane extinse și cât mai bine pregătite în Serviciul Exterior și, în general, prin extinderea și modernizarea rețelei consulare.
În materie de informatizare, suntem în plină campanie de modernizare și adaptare a instrumentelor consulare, spre a le face cât mai adecvate cerințelor actuale, cât mai eficiente în slujba beneficiarilor. Am creat și implementat un Sistem Informatic Integrat Consular – E-Cons, sub deviza „Consulatul mai aproape de casa ta!”, reunind mai multe sisteme informatice din domeniu, cu rezultate care credem că au ameliorat deja substanțial performanța. Îndrăznim să apreciem că rețeaua consulară română devine astfel printre cele mai moderne rețele consulare la nivel european.
În același concept integrat intră și operaționalizarea Sistemului Informatic pentru Manage­men­tul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC). Acest sistem a devenit, iată, operațional la Ambasada României la Tel Aviv începând cu data de 28 iunie 2017. Vedem avantaje numeroase în această platformă: confortul formulării cererilor de servicii consulare la distanță (din propria locuință sau orice altă locație), evitarea deplasărilor repetate la consulate, acces la informații consulare de actualitate, interacțiune directă cu personalul consular, reducerea așteptării la ghișee prin accelerarea procedurilor, creșterea capacității de preluare și prelucrare a cererilor.
În egală măsură, a fost creat Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate/Call-Center-ul consular (CCSCRS), ca punct unic de con tact și suport care oferă infor­ma­ții consulare cetățenilor aflați în afara granițelor țării. Acesta funcționează 24h/7 zile și asigură asistență consulară atât prin informarea constantă a publicului asupra serviciilor consulare, cât și în situații de urgență în care sunt implicați cetățeni români în străinătate. Accesul la informații consulare tinde spre cel mai scurt timp posibil, prin robot telefonic și prin intermediul unor operatori disponibili 24h/7 zile. Oferim informații despre serviciile consulare particularizate pe zone geografice, în funcție de meridian sau comunitate, cosultanță consulară imediată prin facilitarea accesului rapid la oficiul consular dorit, în situații de urgență semnalate de cetățenii români sau pentru cereri curente de servicii consulare, ca și informații generale despre drepturile și obligațiile pe care cetățenii români le au în străinătate.
În particular, la Ambasada României la Tel Aviv, am supli­mentat schema secției consulare, pentru a crește capacitatea de preluare și procesare a cererilor de servicii consulare, având în pre­zent 8 lucrători: 4 consuli, 2 funcționari consulari MAE și 2 funcționari angajați pe plan local.
Sperăm ca aceste acțiuni de consolidare a echipei consulare de la Tel-Aviv, precum și cele de extindere a prezenței consulare a României pe teritoriul Israelului să meargă în mod cât mai con­cret în beneficiul cetățenilor români de pe teritoriul acestui stat. Reamintesc și înființarea recentă, la propunerea MAE, a unui Consulat general la Haifa, acum în curs de operaționalizare și care va deveni funcțional în viitorul apropiat.

D.M.: Care sunt impresiile dumneavoastră din vizita actuală față de celelalte?

T.M.: De fiecare dată când vin în Israel, sunt absolut impresionat de ritmul alert de dez voltare a orașelor, de calitatea infrastructurii moderne, de felul armonios în care se îmbină istoria și tradițiile multimilenare cu modernitatea și cu cele mai noi evoluții tehnologice.

D.M.: Ce ați dori să transmiteți cititorilor de limba română din Israel?

T.M.: – Apreciez în mod deosebit contribuţia comunității israelienilor originari din Româ­nia la avansarea Statului Israel, precum și la consolidarea relațiilor dintre țările noastre. Nu uităm că cetăţeni din Moineşti – Buzău au întemeiat primele localităţi la Rosh Pina şi Zichron Yaakov şi că astăzi, la cel mai important muzeu din Israel, avem o expoziție cu lucrări ale unor pictori evrei români de avangardă. Nenumăraţi ingineri, profesori, medici şi alți adevăraţi profesionişti contribuie zi de zi la crearea unei permanente legături între România şi Israel.
Contăm că fiecare dintre dumneavoastră poate juca un rol consistent și vizibil în crearea și consolidarea de noi punți între România și Israel. Știm că veți continua să ne faceţi cinste, nouă, în calitate de buni români, şi Israelului, în calitate de buni cetăţeni ai acestui Stat.
Vă îndemn și sper din suflet și că veți continua să utilizați limba română în mediul familial și în cadrul asociativ. Mă bucură cu atât mai mult că în Statul Israel funcționează lectoratul de limbă şi civilizaţie românească, la Universitatea din Tel Aviv și la Universitatea din Haifa, unde este lector dna. Lucia Ofrim.
Vă chem să continuați să păstrați legătura vie și nemijlocită cu România!

Sursa: ”„Jurnalul săptămânii, Tel Aviv

Comments

comments

Be the first to comment on "Teodor Meleșcanu: Apreciez în mod deosebit contribuția comunității israelienilor originari din România la avansarea Statului Israel, precum și la consolidarea relațiilor dintre țările noastre (VIDEO)"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*