În 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur puternic ce avea o magnitudine de 7,3.
În urma seismului, Capitala României a fost cea mai afectată – peste 1.400 de oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 7.500 au fost răniţi.

În urma cutremurului, s-au prăbuşit peste 30.000 de locuinţe din întreaga ţară. Peste 1.500 de persoane au murit şi alte 11.000 de au fost rănite.
Aproape un minut a durat cutremurul (56 de secunde), suficient pentru a curma peste 1.500 de vieţi omeneşti. În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari.
Epicentrul cutremurului din 1977 a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în toţi Balcanii.
În Bulgaria, în oraşul Şviştov, de pe malul Dunării, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit.
Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în București.

Valorile României pierdute la cutremur

Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).
Printre oraşele extrem de afectate de cutremur se numără şi Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării.
După seism, autorităţile au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80%, fiind practic ras de pe faţa pământului.
În schimb, circulă şi o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul.

Cutremurul din 1977. Solidaritate la seism

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacţia autorităţilor a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat şi au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor.
Măsurile de sporire a producţiei de alimente au fost luate, în urma apelului prezidenţial, pentru a asigura necesarul populaţiei şi s-a dispus restabilirea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric.
Totodată, cetăţenii din întreaga ţară s-au mobilizat şi au trimis ajutoare către zonele afectate.
Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri.
Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 per secol.