Ministru israelian: Confruntarea cu Iranul este „doar o chestiune de timp și nu de mult timp”
În cea mai recentă amenințare israeliană cu o acțiune militară împotriva Iranului, ministrul israelian de Finanțe Avigdor Liberman a declarat că un conflict este inevitabil și că este singura modalitate de a opri Republica Islamică să ajungă la capacitatea nucleară.
Vorbind cu site-ul de știri Walla, Liberman a declarat că „o confruntare cu Iranul este doar o chestiune de timp, și nu de mult timp”.
Pe fondul eforturilor de reluare a discuțiilor dintre Teheran și puterile mondiale cu privire la reînnoirea acordului nuclear din 2015, Liberman a declarat că „niciun proces diplomatic sau acord nu va opri programul nuclear al Iranului”.
Potrivit ministrului, lider al partidului Israel Beytenu, Iranul este o problemă mai mare pentru Israel decât pentru restul comunității internaționale, „deoarece au declarat că politica lor este distrugerea Israelului și ei vorbesc serios”.
Marți, ministrul israelian al Apărării, Benny Gantz, a apărut în fața puternicei comisii pentru afaceri externe și apărare a Knessetului pentru a justifica creșterea bugetului solicitat de guvern pentru armată, avertizând că fondurile suplimentare sunt necesare pentru a se pregăti pentru un potențial atac asupra programului nuclear iranian.
În această vară, guvernul israelian a anunțat că a convenit asupra unui buget al Apărării de 58 de miliarde șekeli (17,5 miliarde de dolari) pentru 2022, o creștere față de bugetul anterior al Apărării, care a fost stabilit în 2019 și a rămas în vigoare, deoarece guvernele de atunci nu au reușit să adopte unul nou.
„Israelul este provocat din punct de vedere militar pe mai multe fronturi și, prin urmare, este foarte important să aprobăm un buget al Apărării, după ani fără un buget fix, ceea ce a afectat – într-o anumită măsură – capacitatea noastră de a acționa, capacitatea noastră de a avea o comunicare eficientă și de a ne construi forțele într-un mod mai eficient”, a declarat Gantz.
În discursul său, ministrul Apărării a declarat că cea mai importantă amenințare cu care se confruntă Israelul și cea pentru care Forțele de Apărare ale Israelului trebuie să aloce cele mai multe resurse, este Iranul și programul său nuclear.
Intervenția lui Gantz a avut loc la o zi după ce televiziunile au raportat că guvernul plănuia să aloce 5 miliarde de șekeli (1,5 miliarde de dolari) pentru un astfel de atac asupra Iranului, 2 miliarde de șekeli (620 de milioane de dolari) provenind din bugetul Apărării din 2022, iar restul din bugetul actual.
Potrivit unui reportaj difuzat luni seară de Canalul 12 de știri, cele 5 miliarde de șekeli ar urma să fie folosite pentru achiziționarea de diverse tipuri de avioane cu echipaj, drone de colectare de informații și armament unic necesar pentru un astfel de atac, care ar trebui să vizeze situri subterane puternic fortificate.
Șeful Statului Major al armatei israeliene (Țahal), Aviv Kohavi, a declarat public în ianuarie că Țahal pregătește noi „planuri operaționale” pentru un atac militar puternic, iar în august că progresele nucleare ale Iranului au determinat Țahal „să accelereze planurile operaționale”, cu un nou buget în acest sens.
În discursul rostit luna trecută în fața Adunării Generale a ONU, premierul israelian Naftali Bennett a declarat că „programul nuclear al Iranului a atins un moment de cotitură, la fel ca și toleranța noastră. Cuvintele nu opresc centrifugele să se învârtă… Nu vom permite Iranului să dobândească o armă nucleară”.
Administrația președintelui Statelor Unite, Joe Biden, a declarat că urmărește în continuare o revenire comună SUA-Iran la respectarea acordului nuclear iranian din 2015, recunoscând totodată că nu va aștepta la nesfârșit ca Teheranul să revină la masa negocierilor.
În cazul în care nu reușește să facă acest lucru, secretarul de stat american Antony Blinken i-a spus omologului său israelian Yair Lapid în această lună că „fiecare opțiune” va fi pe masă – o escaladare aparentă a retoricii după ce Biden i-a spus lui Bennett în august că Washingtonul este dispus să ia în considerare „alte opțiuni” dacă acordul nuclear nu poate fi reactivat. (Anima News)