Cine pe cine violează?
| Autoritățile de la Washington acuză autoritățile de la Moscova de faptul că, atunci când pun piciorul într-o casă, nu o mai părăsesc. Aluzie evidentă la desantul în Kazahstan al celor 3.000 de militari ruși, cărora, de formă, le-au fost adăugați încă o mie de militari aliați. Acuzația l-a înfuriat pe Putin. Iar replica nu s-a lăsat prea mult așteptată. La rândul său, Kremlinul susține că, atunci când americanii pun piciorul într-o casă, trec imediat la violuri și refuză să o mai părăsească. Avem deci de a face nu numai cu evenimentele propriu zise din Kazahstan, dar și cu o nouă confruntare în toată regula, cel puțin în plan propagandistic, între Moscova și Washington. Cine are de câștigat și cine are de pierdut din evenimentele violente care zguduie acest stat, întins cât toată Europa de Vest și mai bogat de zece ori? |
Evenimentul vine mănușă din perspectiva intereselor Moscovei, chiar înaintea importantei întâlniri la nivel înalt între Washington și Moscova, programată la Geneva și care s-ar putea transforma într-o înțelegere istorică. În măsura în care rezultatul va însemna detensionarea situației de la Estul frontierei Uniunii Europene și NATO. Printr-o eventuală rezolvare a uriașului litigiu numit Ucraina, în contrapartidă cu asigurările formale ale Washingtonului și, respectiv, ale NATO, cum că organizația militară și politică nu-și va întinde frontierele mai departe, în zonele considerate de interes vital pentru Federația Rusă.
Pe tabla de șah politică, despre care tocmai am afirmat că Vladimir Putin deține poziția de principal maestru, iată că Moscova are cele mai multe premize pentru a înregistra cel mai mare succes din ultimii 32 de ani.
Cât despre Kazahstan, acolo nu este nicio miză majoră de urmărit. Acest stat nu se va democratiza absolut deloc în urma războiului fratricid de azi. În urma acestui război ciudat, în care autoritățile kazahe, care dispun de o armată de 200.000 de militari, au solicitat ajutorul Federației Ruse, alcătuit, repet, din doar 3.000 plus 1.000 de militari, pentru a se răfui cu „20.000 de teroriști”, după cum în mod bizar au calculat autoritățile mai mult sau mai puțin legitime ale acestui stat. Dacă americanii vor fi cuminți la Geneva, tot ce se poate ca reprezentanții companiilor energetice americane să-și poată valorifica interesele în continuare, firește, tot cu îngăduința Moscovei. Dacă nu, nu.
