Israel: Amintiri, amintiri… / In memoriam: Ziaristul I.Știru (z”l)

Autor: Gabi Moscovici / ”Gazeta românească”, Israel

Dacă adaug în serialul meu nostalgic cuvântul ”Reporter”, trebuie să completez numaidecât numele inegalabilului I. Știru (z”l). L-am cunoscut datorită profesiei lui, asemănătoare cu cea a soțului meu, jurnalistul și cronicarul Liviu (z”l).

Au absolvit și aceeași facultate, în ani diferiți.
I. Știru și-a început activitatea jurnalistică la … 17 ani. Scria tot timpul, scria ziua, făcea corectură noaptea.
Apoi a făcut secretariat de redacție la ziarele locale ale Iașului și la revistele principale ale vremii. A fost redactor și secretar de redacție la ziarele ”Moldova liberă”, ”Opinia”, ”Flacăra Iașului” și colaborator permanent la revistele ”Cronica” și ”Convorbiri literare”.
Îl vedeam deseori înconjurat de ziariști, de oameni de cultură. Cu alte cuvinte, neuitatul Știru s-a impregnat de microbul ziaristicii, s-a impregnat de nevoia de a scrie zilnic, urmărit de necesitatea apariției zilnice a ziarului.
A făcut alia în Israel în 1976 și, sedus de gazetărie, a început să colaboreze cu diverse reviste în limba română din Israel. Scrie prima sa carte care a apărut în 2001: ”Un israelian în jurul lumii”. Sunt note de călătorie din 25 de țări prin care a trecut, caracterizând țări, localități, muzee, spectacole. Înțelegem tendința autorului de a cunoaște pe viu ceea ce a citit în cărțile de istorie și nu numai.
După 5 ani, scoate al doilea volum, tipărit la Editura ”Cronica” din Iași, editură de pe lângă revista la care a
fost secretar de redacție.
Titlul cărții rămâne de neuitat prin unicitate, dar și prin caracterul tineresc- teribilist, provocator: ”Cu haina ruptă și pantaloni de aceeași culoare”.
Este un volumincitant care scoate în evidență calitățile autorului.
Structura cărții este deosebită.
Prima parte conține amintiri emoționante despre ieșeni cunoscuți.
Urmează partea a doua: „Însemnări de călătorie”.
Descrierea faptelor la care a fost martor, sunt realizate cu simțul ziaristului și talentulscriitorului. Sunt însemnări din șase țări: Andorra, Anglia, Austria, Irlanda, Italia,
Spania.
Cititorii surprind o mare curiozitate intelectuală, o neobosită dorință de a privi,de a studia lecții de artă, de a se adapta altor medii și psihologii. Îl cunoaștem ca un om cultivat, bogat sufletește, turist avizat, alături de iubita sa soție, Evita. Impresiile lor surprind printr-o vastă documentație, trecută prin sensibilitatea acestui cuplu deosebit.
O altă carte, un alt titlu incitant: ”Din nou prin lume”. Volumul este o fugă în care scriitorul, stabilit în Israel, a reușit să se bucure de ceea ce i-a oferit în timpul vieții sale, civilizația de azi. Însemnările sunt pătrunzătoare. Pentru scriitor este esențială surprinderea elementului viu. Nu uită nicio clipă elementul cultural și istoric: muzee, palate, siturile arheologice, monumentele, marile opere artistice, care amintesc de un loc sau altul, muzica, vorbindu-i la Florența, sau Praga.
Scriitorul rămâne la fel de sensibil în fața naturii: primăvara la Paris, teii în floare pe Riviera franceză, luna martie cu zăpadă pe Valea Prahovei, seri de decembrie la Eilat. Câte locuri de vis!

În sfârșit, cartea anului 2006: ”Somnul de după- amiază a Atantlicului”. Cartea se citește cu mult interes, privind însemnările de călătorie, dar și neuitatele amintiri despre ieșeni și reconstituirea atmosferei din Iașul pe care nu l-a uitat până la despărțirea definitivă.
Știru a realizat portrete literare pline de farmec. Oameni ca Nicolae Barbu care ocupa un loc central în cultura ieșeană, un intelectual de factură enciclopedică, sau Iosif Sava, plin de talent muzical și literar. Un filozof devenit celebru și prin ”seratele” sale, când străzile Iașului rămâneau aproape nepopulate, admiratorii lui Sava aflându-se la Serată.
Sunt încă mulți ieșeni celebri pomeniți în volum: Profesorul de istorie Grunspan, Doctorul Ocs, și mulți alții neuitați de nostalgicul I. Știru.
În partea a doua sunt întâmplări la care a asistat cuplul Știru, admirând, sau criticând, unele aspecte.
Sunt numite pe drept cuvânt: ”Consemnări dintr-o suflare”, care nu te lasă să respiri până nu le citești pe toate.
Partea a treia ne conduce din nou prin lume în ”Însemnări de călătorie”.
Fraza scriitorului curge lin, savuros, firesc. Iată un mic exemplu, înainte de a încheia articolul meu:
”Lisabona dormea profund, iar moș Ene trecea poznaș și pe la genele Oceanului Atlantic din apropiere…Maiestosul Atlantic își dormea somnul calm și echilibrat de după amiază (…)”.
Scriitorul a reușit să transmită cititorului nevoia de călătorie. Din păcate el a făcut cea mai lungă călătorie de la care nu se întoarce nimeni. Dumnezeu să-l odihnească!

Gabi Moscovici / ”Gazeta românească”, Israel