Navă-cargo antică descoperită în largul coastelor Israelului

Un vas cargo conținând o enormă încărcătură rară de artefacte din marmură veche de 1.800 de ani, din perioada romană, care a naufragiat în urma unei furtuni, a fost descoperit în mare, la aproximativ 200 de metri de linia de coastă din Bet Yannai, la aproximativ 6 km nord de orașul israelian Netanya.

Aceasta este cea mai veche încărcătură maritimă de acest tip cunoscută în estul Mediteranei, compusă din capiteluri corintice decorate cu motive vegetale, capiteluri parțial sculptate și arhitrave uriașe din marmură, care măsoară până la 6 metri lungime.
Se pare că aceste elemente arhitecturale valoroase erau destinate unei clădiri publice magnifice – un templu sau poate un teatru.
În urmă cu câteva săptămâni, Gideon Harris, un înotător experimentat, a contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități și a raportat coloane antice pe care le-a observat în timp ce înota în mare pe plaja Beit Yanai.
Acest raport a fost primit cu recunoștință de Koby Sharvit, directorul unității de arheologie subacvatică din cadrul Autorității pentru Antichități din Israel. „Cunoșteam de mult timp existența acestei încărcături naufragiate”, spune el, „dar nu știam exact unde se află, deoarece era acoperită de nisip și, prin urmare, nu puteam să o investigăm. Furtunile recente trebuie să fi expus încărcătura și, datorită raportului important al lui Gideon, am reușit să înregistrăm locația acesteia și să efectuăm investigații arheologice preliminare, care vor conduce la un proiect de cercetare mai aprofundat.”
Din poziția pe care o formează situl și unghiul în care se află încărcătura pe fundul mării, este evident că nava care purta încărcătura a naufragiat aici după ce echipajul navei s-a confruntat cu o furtună în apele puțin adânci și a aruncat ancora într-un efort disperat de a împiedica eșuarea navei.
„Astfel de furtuni izbucnesc adesea brusc de-a lungul coastei țării”, spune Sharvit, „și din cauza potențialului limitat de manevră al navelor, acestea sunt adesea târâte în apele puțin adânci și naufragiază”.
„Pornind de la dimensiunea elementelor arhitecturale, putem calcula dimensiunile navei; este vorba despre o navă comercială care ar putea suporta o încărcătură de cel puțin 200 de tone”, adaugă Sharvit.
„Aceste piese fine sunt caracteristice clădirilor publice maiestuoase, de mari dimensiuni. Chiar și în Cezareea romană, astfel de elemente arhitecturale erau realizate din piatră locală acoperită cu tencuială albă pentru a părea marmură. Aici este vorba despre marmură autentică”.
„Deoarece este probabil ca această încărcătură de marmură să provină din regiunea Mării Egee sau a Mării Negre, din Turcia sau Grecia, și deoarece a fost descoperită la sud de portul Cezareea, se pare că era destinată unuia dintre porturile de pe coasta sudică a Levantului, Ashkelon sau Gaza, sau poate chiar Alexandria din Egipt.”
Potrivit lui Sharvit, raportul lui Gideon Harris către Autoritatea Israeliană pentru Antichități, a dus la rezolvarea unei probleme de cercetare de lungă durată: „Arheologii de pe uscat și de pe mare s-au întrebat mult timp dacă elementele arhitecturale importate din perioada romană au fost complet lucrate în ținuturile lor de origine sau dacă au fost transportate într-o formă parțial sculptată, fiind sculptate și modelate la locul de destinație. Descoperirea acestei încărcături rezolvă problema dezbătută, deoarece este evident că elementele arhitecturale au părăsit situl de carieră ca materie primă de bază sau ca artefacte parțial lucrate și că au fost modelate și finisate pe șantier, fie de către artiști și meșteșugari locali, fie de către artiști care au fost aduși pe șantier din alte țări, în mod similar cu artiștii specializați în mozaic care călătoreau de la un sit la altul în urma unor proiecte comandate”.
Gideon Harris a primit un certificat de apreciere pentru bună purtare civică. Potrivit lui Eli Escusido, director al Autorității Israeliene pentru Antichități, „raportul lui Gideon întruchipează valoarea conștientizării de către un cetățean în ceea ce privește antichitățile și, mai mult decât atât, importanța raportării acestora către Autoritatea Israeliană pentru Antichități. Cooperarea comunității joacă un rol important în cercetarea arheologică. Cerem cetățenilor care întâlnesc antichități în mare să noteze locația exactă și să ne cheme la fața locului. Acest lucru oferă informații neprețuite care contribuie la istoria și patrimoniul cultural al țării”. (Anima News)