Studiu internațional: Domnitorul român Vlad Țepeș a vărsat lacrimi de sânge

Ascultă știrea

Conform unui studiu realizat de o echipă de chimiști de la Universitatea din Catania (Italia), Arhivele Naționale din România și Universitatea Politehnică din Milano, pe baza analizei unor scrisori semnate de Vlad Țepeș, s-a constatat că acesta, considerat drept unul dintre cei mai cruzi conducători ai Evului Mediu târziu, a suferit de o varietate de probleme de sănătate, inclusiv una care l-a făcut să verse lacrimi amestecate cu sânge.

Vlad Țepeș, cunoscut și sub numele de Vlad al III-lea, este cel mai bine cunoscut pentru lupta sa pentru independența Valahiei (o regiune din sudul României) împotriva amenințărilor Imperiului Otoman din secolul al XV-lea.
În plus, era cunoscut pentru duritatea și cruzimea sa, pe care s-au construit multe povești și legende, în fruntea cărora stă legenda „Contele Dracula” a scriitorului irlandez Bram Stoker.
Istoricii au găsit dovezi care indică faptul că el a fost responsabil pentru moartea a nu mai puțin de 80.000 de otomani, pe care i-a executat cu metode deosebit de brutale, ducând la moarte acestora într-o agonie chinuitoare. În special prin tragerea în țeapă, de unde și numele de Vlad Țepeș.
Metodele sale brutale erau folosite și împotriva dizidenților, criminalilor și hoților.
Tradiția populară românească i-a conferit aura unui domnitor al ordinii și dreptății și se spune că pe vremea lui se putea lăsa pe stradă o pungă cu monede de aur și nimeni nu ar fi îndrăznit s-o atingă din cauza fricii de pedeapsa ce-l aștepta.
Într-un nou studiu, ale cărui constatări au fost publicate în jurnalul Analytical Chemistry, cercetătorii s-au întrebat ce fel de boli, dacă există, l-ar fi afectat pe acest conducător nemilos care s-a născut la Sighișoara, Transilvania, în iarna anului 1431.
Pentru a găsi un răspuns, cercetătorii au obținut și analizat trei documente scrise de domnitor și semnate de acesta.
Motivul pentru care au apelat la această analiză se datorează faptului că atunci când o persoană scrie, se face contact între aceasta și hârtie.
La început, o astfel de atingere implică folosirea degetelor pentru a plasa hârtia pe o anumită suprafață, cum ar fi un birou. Părțile inferioare ale palmei sunt apoi așezate pe hârtie în timpul scrierii. Aceste două acțiuni au determinat în cazul investigat transferul diferitelor substanțe chimice și molecule de pe pielea lui Vlad Țepeș direct pe hârtie.
Echipa de cercetători a căutat scrisorile lui Vlad Țepeș, iar după ce au fost găsite, cercetătorii le-au urmărit originile.

Pentru a preleva material din hârtiile scrisorilor, fără a le deteriora, cercetătorii au folosit o peliculă specială cu acetat de etilen-vinil (EVA). Ulterior, prin intermediul analizei spectrometrice de masă, aceștia au reușit să identifice aceste particule.
Astfel, echipa a găsit reziduuri care conțineau peste 500 de peptide (lanțuri scurte de aminoacizi), pe care le-a restrâns la 100 de origine umană. Într-un final au identificat 16 proteine umane caracteristice pielii, respirației și sângelui din perioada vieții lui Vlad Țepeș.
Din aceste peptide umane, cercetătorii au găsit dovezi ale unei tulburări genetice care afectează funcția celulelor și organelor, o boală inflamatorie care aparent provoacă probleme respiratorii și ale pielii și chiar compuși care indicau că Vlad al III-lea suferea și de Hemolacria – o afecțiune care provoacă sângele să se amestece cu lichidul din canalele lacrimale, astfel încât lacrimile care curg au o nuanță roșie, deoarece sunt amestecate cu sânge.
Vlad Țepeș a fost ucis în decembrie 1476 la vârsta de 45 de ani. (Anima News)