Ministrul israelian al Apărării: „A doua fază a războiului va dura luni de zile și va exista în continuare rezistență”

Ministrul Apărării spune că Israelul nu are un plan pentru cine va conduce Gaza după Hamas, dar insistă că „orice ar fi, va fi mai bine”

Într-o întâlnire cu jurnaliștii la sediul militar din Tel Aviv, Yoav Gallant, ministrul israelian al Apărării, membru al cabinetului de război, a declarat că actuala extindere a operațiunii terestre și o manevră terestră mai amplă așteptată, sunt doar a doua din cele patru faze planificate ale războiului.
Israelul a lansat operațiunea cu un bombardament aerian asupra infrastructurii Hamas din Fâșia Gaza și raiduri terestre limitate, în urma atacului teroriștilor din 7 octombrie, cel mai devastator atac din istoria Israelului.
Israelul și-a stabilit ca obiectiv de război eradicarea Hamas ca forță armată și politică în Fâșia Gaza și eliberarea celor 239 de ostatici capturați de gruparea teroristă palestiniană pe teritoriul israelian, într-un asalt mortal care s-a soldat cu peste 1.400 de morți.
Ministerul Sănătății din Fâșia Gaza, controlată de Hamas, anunță că peste 8.000 de persoane, inclusiv teroriști, au murit de la începutul războiului.
Președintele american Joe Biden a pus la îndoială acuratețea acestor cifre, deși un organism al Națiunilor Unite le-a considerat credibile.
Confruntat cu infrastructura adânc înrădăcinată a Hamas, inclusiv cu o rețea de „sute de kilometri” de tuneluri subterane și buncăre interconectate, Gallant a declarat că „munca noastră nu va fi [încă] terminată” după incursiunea terestră.
Prin urmare, armata se pregătește pentru o a treia fază intermediară de lupte, în timpul căreia va începe să caute noi lideri pentru enclava lovită, eradicând în același timp „buzunarele de rezistență”.
Abia după această bătălie de mai mică intensitate, care, de asemenea, se estimează că va dura câteva luni, a spus Gallant, Israelul va trece la faza finală: deconectarea Fâșiei Gaza.
Faza finală a războiului „va necesita înlăturarea responsabilității Israelului pentru viața din Fâșia Gaza și stabilirea unei noi realități de securitate pentru cetățenii Israelului”, a declarat Gallant.
În afară de faptul că nici Israelul, nici Hamas nu vor controla Fâșia Gaza în urma războiului, ministrul Apărării nu a detaliat ce va implica concret această „deconectare”.
Înainte de război, Israelul furniza aproximativ 9% din necesarul de apă și 50% din energia electrică din Gaza.
Anul trecut, statul evreu a virat în Fâșia Gaza aproximativ 22 de milioane de tone de mărfuri cu 20.000 de camioane, a declarat duminică un oficial de la Coordonatorul activităților guvernamentale în Teritoriu (COGAT).
Aproximativ 18.500 de locuitori din Gaza intrau zilnic în Israel pentru a munci, până când Hamas a luat Israelul cu asalt cu atacurile sale brutale din 7 octombrie.
Ca parte a acestui masacru, Hamas a distrus punctul de trecere a frontierei Erez, ucigând sau răpind în același timp personalul care avea grijă de locuitorii din Gaza care treceau granița în fiecare zi.

Coordonarea cu Statele Unite

Statele Unite au sprijinit ferm dreptul Israelului de a se apăra și au insistat, de asemenea, asupra ajutorului umanitar pentru civilii din Gaza, având în vedere restricțiile impuse de Israel și ceea ce guvernul israelian și New York Times au descris ca fiind o acaparare de către Hamas a combustibilului, alimentelor și a medicamentelor esențiale.
Gallant a confirmat rapoartele potrivit cărora liderii americani au împărtășit lecțiile învățate din propria experiență de luptă împotriva Statului Islamic (SI) în Mosul și de invadare a orașului Fallujah în timpul războiului din Irak.
Se pare că SUA a exercitat presiuni asupra Israelului pentru a lua în considerare un model similar celui din Mosul.
În ceea ce privește exemplele menționate de americani, ministrul Apărării a declarat că „situația nu este exact aceeași” între Israel și Hamas, dar că există o „conversație în curs de desfășurare”.
El a mai spus că se află în contact aproape zilnic cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și că șeful Statului Major al Țahal, Herzi Halevi, este în strânsă legătură cu comandantul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), generalul Michael E. Kurilla, și cu președintele Statului Major Întrunit, generalul Charles Quinton Brown.
„Împărtășim 100% din valori și 99% din interese”, a declarat Gallant despre aliații americani ai Israelului.
În ultimele zile, grupuri legate de Iran au tras din Irak și Siria asupra pozițiilor americane din Siria.
Săptămâna trecută, rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au tras mai multe proiectile – potrivit Pentagonului, „potențial” spre Israel – care au fost interceptate de un distrugător al marinei americane.
Vineri, Israelul a declarat că a trimis avioane pentru a contracara o „amenințare aeriană” în Marea Roșie, iar Egiptul a raportat că o dronă s-a prăbușit în orașul stațiune Taba, care se află la granița cu Eilat, cel mai sudic oraș israelian.
Statele Unite sunt în curs de a trimite un al doilea portavion în teatrul de operațiuni din Mediterana, ceea ce este considerat un avertisment împotriva intensificării acțiunilor grupărilor susținute de Iran, în primul rând a grupării teroriste șiite libaneze Hezbollah .
SUA ar fi făcut presiuni asupra Israelului pentru a aștepta sosirea navelor, rachetelor și trupelor americane înainte de a efectua o manevră terestră de amploare.
Gallant a refuzat să spună dacă Israelul își va intensifica eforturile odată cu sosirea întăririlor americane pentru a proteja pozițiile americane din regiune.

Limitarea luptelor pe frontul de nord

Printre grupurile care, speră, americanii și israelienii, că vor fi descurajate de puterea de foc sporită a aliaților lor din regiune se numără Hezbollah, gruparea teroristă care controlează sudul Libanului și o mare parte din parlament și care este principalul braț lung al armatei iraniene.
Gallant, premierul Benjamin Netanyahu și purtătorul de cuvânt principal al Tsahal au reafirmat cu toții că lupta Israelului este împotriva Hamas la granița sa de sud-vest, nu împotriva milițiilor din nord.
Într-un moment în care se înmulțesc confruntările la granița libaneză, unde politica actuală a armatei israeliene este de a răspunde la infiltrații, rachete, mortiere sau orice altă agresiune violentă prin lovirea pozițiilor Hezbollah sau Hamas din Liban, liderii israelieni au declarat, de asemenea, că sunt pregătiți să lupte împotriva grupului terorist șiit libanez dacă va fi necesar.
„Nu căutăm războaie mari, dar ne pregătim împotriva Iranului și în special împotriva Hezbollah”, a declarat Gallant.
Menționând că Israelul are multe brigăzi și divizii desfășurate în apropierea graniței libaneze, ministrul Apărării a descris apărarea nordului Israelului ca fiind solidă.
Deși Iranul este principalul susținător al Hezbollah și al Hamas, Gallant și Netanyahu au făcut mari eforturi în ultimele zile pentru a spune că Israelul nu are nicio dovadă a unei legături directe între statul sponsor al terorismului și decizia Hamas de a efectua atacul sângeros de la 7 octombrie.
„Iranul sprijină Hamas (…). Teheranul asigură peste 90% din bugetul Hamas. Iranul finanțează, organizează, dirijează, dă indicații”, a declarat Netanyahu sâmbătă seara, adăugând că Israelul nu poate afirma „cu certitudine” că Iranul a conceput sau a aprobat planul Hamas, după cum a relatat Wall Street Journal.
„Nu vă pot spune cu certitudine că în această operațiune specifică, în acest moment anume, Iranul a fost implicat în microplanificare”, a continuat el.
În mod similar, Gallant a spus: „Nu am nicio dovadă că [Iranul] a coordonat ziua exactă [a atacului], dar [au] cunoscut liniile generale”.

Amenințarea rachetelor asupra civililor israelieni

Pe măsură ce războiul din Gaza s-a accelerat, salve de rachete au continuat să lovească sudul și centrul Israelului, în timp ce grupuri teroriste cu sediul în Liban au tras asupra comunităților din nord.
Potrivit biroului primului ministru, de la începutul războiului au fost lansate peste 8.100 de rachete asupra Israelului.
Gallant a declarat că Hamas avea un stoc estimat de 15.000 de rachete la începutul războiului, pe care le depozitează în tuneluri, spitale și școli pentru a le ține la adăpost de atacurile Țahal.
Se estimează că Hezbollah are un stoc de 150.000 de rachete, mai sofisticate și mai precise decât cele ale Hamas.
Dacă Hezbollah ar intra frontal în conflict, așa cum prevăd unii analiști, odată ce Israelul își va intensifica incursiunea terestră, gruparea teroristă șiită libaneză ar putea copleși capacitățile sistemului de apărare antirachetă Iron Dome, potrivit evaluărilor.

O viziune postbelică

Ministrul israelian al Apărării a subliniat că Israelul nu are niciun interes să reocupe Gaza, dar că nu a stabilit încă cine, în afară de Israel și de gruparea teroristă palestiniană Hamas, va guverna Fâșia.
„Orice se va întâmpla în continuare va fi mai bine”, a spus Gallant.
Ministrul Apărării a explicat că a încercat deja să elimine Hamas, dar că sugestiile sale nu au fost aprobate de liderii politici de la acea vreme.
În timpul operațiunii din 2008-2009, când Gallant era generalul militar care conducea Comandamentul de Sud, el a prezentat guvernului premierului de atunci Ehud Olmert planuri de eradicare a Hamas. Cabinetul i-a respins propunerea, a spus el.
Oficiali israelieni de rang înalt s-au angajat să dea de urma teroriștilor implicați în atacurile din 7 octombrie, alături de Hamas. Gallant a declarat că sute de civili din Gaza au luat parte la masacru, ca parte a unei forțe declarate de 2.500 de teroriști care au trecut granița în Israel.
„Sunt fiul unor supraviețuitori ai Holocaustului și nu voi permite ca acest lucru să se întâmple din nou”, a declarat Gallant, referindu-se la posibilitatea ca Hamas sau o altă amenințare teroristă să se instaleze lângă comunitățile din sudul Israelului.
Liderii civili și militari israelieni au subliniat interesul lor pentru creșterea ajutorului umanitar în partea de sud a Fâșiei Gaza, care va tranzita Egiptul către Gaza.
Israelul a încercat să încurajeze locuitorii din Gaza care trăiesc în partea de nord a regiunii să se mute spre sud, pentru a elibera zona înainte de intensificarea luptelor.
„Nu ne luptăm cu mulțimea palestiniană și cu poporul palestinian din Gaza”, a declarat Gallant.
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, a declarat sâmbătă că locuitorii din Gaza s-ar putea întoarce la casele lor din nord după lupte, în timp ce „strada arabă” se teme că Israelul încearcă să-i deposedeze pe palestinieni de pământurile lor.
Israelul s-a dezangajat unilateral din Gaza în 2005, iar Hamas a fost ales lider al Fâșiei Gaza în 2006.
În timp ce liderii israelieni susțin că Israelul nu dorește să reocupe Gaza, Hamas, potrivit lui Gallant, i-a înțeles greșit pe israelieni și hotărârea lor de a trăi în țara pe care o consideră suverană de 75 de ani.
„Următorii 75 de ani vor fi definiți în multe feluri de rezultatul acestui război”, a declarat Gallant, descriind lupta Israelului împotriva grupului terorist fundamentalist ca fiind „linia întâi a lumii occidentale”. (Anima News)